În aprilie 2021, Comisia Europeană a propus prima reglementare a inteligenței artificiale la nivel mondial, declarând că scopul acesteia este de a proteja drepturile fundamentale și de a promova inovația. Cu toate acestea, până în 2023, drepturile fundamentale ar putea să nu mai rămână fundamentale în această reglementare.
Un grup format din guvernele Franței, Germaniei și Italiei au propus ca companiile să autoreglementeze sistemele AI, cum ar fi GPT care pot fi utilizate în diverse aplicații. Această propunere vine în urma opoziției lor din 9 noiembrie împotriva reglementării unor astfel de sisteme AI în Legea privind AI.
Această împingere pentru autoreglare în cadrul UE nu ar trebui să fie privită în izolare. Ea urmează unei serii de măsuri luate de legislatori care fac această nouă propunere dezamăgitoare, dar nu surprinzătoare.
În plus, propunerea Comisiei Europene din 2021 a avut o lipsă majoră de considerare pentru sistemele AI fără un “scop predefinit”. Și totuși, în noiembrie 2022, ChatGPT, construit pe baza GPT-3, a fost lansat și daunele au fost raportate pe scară largă în mass-media populară.
Guvernele acestor țări au propus acum “autoreglarea obligatorie prin coduri de conduită” fără nicio sancțiune pentru încălcări.
Această regresie a UE la autoreglare este exact opusul a ceea ce este necesar pentru o superputere reglementară. Noua propunere va permite industriei AI să-și continue practicile curente și să rămână lipsită de responsabilitate. Daunele aduse drepturilor fundamentale vor continua să se propage, iar Legea privind AI va eșua în a acoperi aceste daune.
Sursa: https://www.euronews.com/next/2023/11/22/regression-to-self-regulation-means-the-eu-ai-act-will-fail-to-plug-the-harms
