Foto: Profimedia
Am extins semnificația „Sindromului Stockholm” din varianta când persoana aflată în captivitate dezvoltă simpatii față de cel ce o ține în această situație, pentru varianta când electoratul dezvoltă sentimente de atracție continuă pentru clasa politică, care, de asemenea, îl ține „captiv” de peste 30 de ani. În unele lucrări este definit acest sindrom ca fiind atașamentul victimei față de agresor. Acest sindrom a fost descris pentru prima dată în anul 1973, când a fost atacată o bancă în Stockholm, cu luare de ostatici. Medicul psihiatru Nils Bejerot, plecând de la analiza comportamentului ostaticilor care au dezvoltat simpatii față de agresori, a descris, pentru prima dată, acest concept.
„Acest sindrom se instalează la persoanele luate ostatice sau la prizonierii de război, la copiii abuzaţi sau la alte victime ale violenţei domestice şi constă într-o reacţie psihologică definită prin ataşament faţă de agresor, indiferent de riscul evident prin care trece victima” (sursa)
Dacă în cazurile prezentate mai sus se încearcă găsirea unor explicații de către psihologi, în cazul electoratului, comportamentul acestuia de atașament față de clasa politică nu are niciun temei rațional.
Acest…
Citeste tot articolul
Sursa & Foto Credit- “republica.ro”
Știrile sunt preluate din google news de la ziare din Romania. Suntem un serviciu gratuit de indexare stiriilor. Informatiile si imaginile stirilor sunt exclusiv a ziarelor si site-urilor din care au fost preluate. Nu suntem raspunzatori pentru continutul lor. Daca doriti ca stirile dvs sa nu mai apara pe platforma noastra, contact: medialux85@gmail.com
