Cetățenii din zonele poluate au dreptul să ceară despăgubiri de la stat. Zeci de mii de oameni mor anual în România din cauza poluării

Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au convenit miercuri asupra unei directive privind calitatea aerului, aducând îmbunătățiri și drepturi pentru cetățeni. Acest acord vizează asigurarea unui aer mai curat și prevenirea bolilor pulmonare grave cauzate de poluare.

România, pe locul 8 în UE la morți din cauza poluării FOTO arhiva Adevărul

Un nou studiu
arată că 43% din decesele induse de cancerul pulmonar se produc din cauza poluării, remediul recomandat fiind asigurarea calităţii aerului pentru a
preveni boala. Conform datelor, România este pe locul 8 în UE la capitolul
decese provocate de poluare, pierzându-şi viaţa anual aproximativ 30.000 de
oameni, potrivit Agenţiei Europene de Mediu.

Pentru prima
dată, cetăţenii care locuiesc în zone foarte poluate, unde prin măsurători sunt
stabilite încălcări ale standardelor de calitate a aerului, vor putea avea
acces la justiţie şi vor putea solicita despăgubiri pentru daunele aduse
sănătăţii din cauza lipsei de acţiune a autorităţilor publice.

“Este o
victorie pentru cetăţeni. (…) Cetăţenii vor putea să ceară despăgubire în
instanţă autorităţilor locale dacă se îmbolnăvesc din cauza poluării aerului.
Am redus nivelul de particule periculoase acceptabile şi am impus măsurători
omologate obligatorii în zonele cele mai poluate. Sper că astfel România va
respira mai bine şi cetăţenii vor fi mai sănătoşi!” a declarat
europarlamentarul independent Nicu Ştefănuţă la finalul negocierilor, prin intermediul unui comunicat citat de Agerpres.

Calitatea aerului este foarte proastă în România

România nu stă
bine la acest capitol, întrucât în mai multe oraşe din ţară calitatea aerului
este foarte proastă şi măsurătorile obligatorii nu se respectă. Conform
ultimelor date, jumătate din reţeaua care ar trebuie să măsoare calitatea
aerului în România nu funcţionează, din 181 de staţii fiind funcţionale doar
82.

Comisia Europeană
a trimis mai multe avertizări şi a început proceduri de infringement împotriva
statului român pentru neîndeplinirea obligaţiei de monitorizare a poluării
aerului aşa cum cere legislaţia în vigoare. În 2020 România a fost condamnată
de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru că nu a făcut eforturi să
reducă poluarea din Bucureşti.

Noile prevederi
ale directivei prevăd limite mai stricte pentru particulele nocive, cu scopul
de a atinge obiectivul de poluare zero până în 2050 şi noi drepturi pentru
cetăţenii care sunt afectaţi de poluare.

Directiva prevede
standarde mai stricte pentru particulele fine din aer, PM 2,5, PM 10, SO2 şi
NO2 şi alţi poluanţi. Pentru cei doi poluanţi cu cel mai mare impact documentat
asupra sănătăţii umane – PM 2,5 şi NO2 – valorile-limită anuale trebuie reduse la
mai mult de jumătate.

De asemenea, va
exista obligativitatea măsurării în zonele în care există poluare şi acces în
instanţă şi despăgubiri pentru cetăţenii care se îmbolnăvesc de astm sau cancer
pulmonar din cauza depăşirilor regulate ale calităţii aerului in zonele în care
se măsoară calitatea aerului.

Nu în ultimul
rând, sunt necesare planuri concrete despre cum are de gând statul să respecte
legislaţia şi să rezolve problemele în zonele complicate.

Noua legislaţie
va trebuie transpusă în doi ani de zile, iar noile limite pentru particule
poluante vor trebui respectate începând cu 2030. Până atunci statele vor trebui
sa pregătească ghidurile cu măsuri prin care să arate Comisiei că autorităţile
naţionale ştiu ce au de făcut, se mai menţionează în comunicatul lui Nicu
Ştefănuţă.