O schimbare de politică față de țările autoritare, în special în ceea ce privește China și națiunile din Asia Centrală, trebuie să fie însoțită de o schimbare în abordarea sancțiunilor față de Rusia și aliații săi. După „alegerea” lui Vladimir Putin pentru încă un mandat prezidențial în luna trecută, lista celor care s-au aliniat pentru a-l felicita pe dictatorul rus a fost interesantă. Belarusul Lukashenka a spus că susținerea pentru Putin este „covârșitoare”; Aliyev din Azerbaijan și-a oferit călduroasele salutări cu ocazia celor 87,28% pretinse de Putin la „vot” – în timp ce luna trecută Aliyev a primit felicitări de la Putin pentru victoria sa cu 92%. Kim Jong Un a spus că va „uni cu fermitate forțele” cu vecinul său din vest. Iranul a fost, desigur, dornic să-l felicite pe fostul agent KGB. Se observă o legătură anti-ideologică între aceste țări – anti-democrație, anti-drepturile omului, anti-justiție. Acestea lucrează tot mai mult împreună, consolidându-și colaborarea economică și politică, în timp ce puterile democratice ezită și se retrag. Rusia și alte țări din Uniunea Economică Eurasiatică (UEE) – Armenia, Belarus, Kazahstan și Kîrgîzstan – își approfondesc relațiile cu Iranul. Relațiile comerciale vor acoperi o gamă largă de bunuri, inclusiv produse industriale (mașini, aeronave și construcții navale, fabricarea echipamentelor și multe altele). China își înarmează Rusia cu bunuri militare și cu uz dual, oferind în același timp asistență economică semnificativă, crescând volumul comerțului. India a obținut relații privilegiate cu Uniunea pentru Modernizarea Marinei (PMF) și construiește o bază militară considerabilă pentru a-și proiecta puterea navală. În 2023, volumul comerțului între Rusia și China a ajuns la 225,8 miliarde de euro, față de 178,7 miliarde de euro în 2022 și 138,1 miliarde de euro în 2021. Încercările puterilor occidentale de a ține națiunile asiatice centrale aproape, menținând tăcerea în ceea ce privește drepturile omului, au eșuat clar lamentabil. Abuzurile împotriva prizonierilor politici nu au fost niciodată mai grave. Drepturile omului în regiune se deteriorează rapid. În Belarus, abuzul împotriva prizonierilor politici a atins un punct critic, cu mii suferind bătăi, negarea sistematică a îngrijirilor medicale și izolarea de lumea exterioară. Figuri din opoziție precum Mikalai Statkevich au dispărut cu forța pentru peste un an. De la 2021, cinci prizonieri politici – Vitold Ashurak, Mikalai Klimovich, Ales Pushkin, Vadzim Khrasko și Ihar Lednik – au murit în închisoare, fiind efectiv asasinați în stilul lui Alexei Navalny. La începutul anului 2023, Azerbaidjanul avea 98 de prizonieri politici. La sfârșitul anului, acest număr se apropia de 300. Represiunea asupra societății civile și a activiștilor a început cu cazul apărătorului drepturilor omului și academicianului Dr. Gubad Ibadoghlu, închis pentru critica rolului guvernului în direcționarea combustibililor fosili ruși spre Occident. Cu o ironie sumbră, Baku se pregătește să găzduiască COP29 mai târziu în acest an, preluând conducerea politicilor climatice la nivel mondial, în timp ce unii lideri occidentali merg până la atacarea principalelor instituții democratice care apără legea internațională din motive electorale pe termen scurt. Și în Rusia, regimul lui Putin continuă să se depășească în cruzime și nebunie. Vladimir Putin este fără îndoială responsabil pentru asasinarea lui Alexei Navalny. În cazul multor crime cu motivație politică din Rusia contemporană, nimeni nu va răspunde în fața legii până când regimul lui Putin se va încheia. Există aproape o mie de prizonieri politici în Rusia, a căror viață atârnă de un fir de ață. Mai ales și urgent, guvernele democratice trebuie – ca un front unit – să-și reevalueze strategiile și să sporească semnificativ suportul financiar și militar pentru Ucraina. Acest sprijin este fundamental pentru a confrunta și a depăși amenințările care ar putea modela lumea noastră pentru decenii de acum încolo. O schimbare de politică față de țările autoritare, în principal în ceea ce privește China și națiunile din Asia Centrală, trebuie să fie însoțită de o schimbare în abordarea sancțiunilor față de Rusia și aliații săi. În loc să introducă noi pachete de sancțiuni ineficiente, este necesar să se strângă sancțiunile existente îndreptate spre reducerea potențialului militar al Moscovei. Ca atare, guvernele democratice trebuie să devină un front unit și să-și reevalueze strategiile și să-i sprijine financiar și militar pe ucraineni într-un mod sporit. Acest sprijin este esențial în confruntarea eficientă și depășirea amenințărilor care ar putea modela lumea noastră pentru decenii de acum încolo.
Sursa: https://www.euronews.com/2024/04/15/dictatorships-have-never-been-closer-its-time-for-democracies-to-do-the-same