Protejarea pădurilor din jurul orașelor României, la mâna politicienilor

Amendamentele pentru legiferarea
centurilor verzi la nivel național au fost adoptate cu unanimitate,
marți, 5 noiembrie, de către comisia pentru mediu și echilibru
ecologic a Camerei Deputaților, însă mai este
nevoie de voturile comisiilor de
agricultură și juridică pentru ca amendamentele
să ajungă în plen.

Pădure din viitoarea Centură Verde București-Ilfov FOTO centuraverde.ro

Concret, dacă
amendamentele vor fi legiferate, pădurile din jurul orașelor vor fi
protejate și nu vor mai putea fi tăiate comercial, ci doar pentru regenerare forestieră.

Noul Cod Silvic a fost votat marți
5 noiembrie de către comisia pentru mediu și echilibru
ecologic a Camerei Deputaților, forul decizional. Aflat în
procedură de urgență încă din primăvară, de promulgarea sa
depinde plata 4 din PNRR, reprezentând unul dintre jaloane și
depășit încă din vara aceasta.

Alături de comisia pentru agricultură
și de comisia juridică, comisia pentru mediu este una
dintre cele trei comisii raportoare,
înainte de a ajunge în plenul Camerei.

După asumarea creării de centuri
verzi la nivel național ca parte a programelor de țară pentru
alegerile prezidențiale ale lui Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și
Elena Lasconi, Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde, demers
apolitic, a venit în întâmpinare, a redactat și a depus la Camera
Deputaților amendamentele la noul cod silvic menite să legifereze
centurile verzi la nivel național. Amendamentele au susținerea
oficială a Ministerului Mediului care, de altfel, a și contribuit
la redactarea versiunii finale.

„Este dovedit ştiinţific că
pentru sănătate şi pentru starea de bine accesul în natură şi
accesul în
pădure este extrem de benefic. Aş
lega acest prim punct şi de Centura verde a Capitalei şi nu doar de
centura verde, ci de o centură verde care, spun eu, ar trebui să
existe în jurul fiecărei aglomerări urbane, fie că suntem la
Bucureşti, fie că suntem la Bacău sau la Craiova. Cred că fiecare
dintre noi şi fiecare român ar trebui să se bucure de astfel de
păduri în vecinătatea marilor aglomerări urbane”, spune
Mircea Fechet, ministrul Mediului.

”Nu mai există
vreun argument pentru tărăgănarea votului”

„Votul, cu unanimitate, pentru
legiferarea centurilor verzi la nivel național, al comisiei pentru
mediu, este un foarte
mare pas înainte și care, odată finalizat, va avea
consecințe pozitive în viața a milioane de români. Este un vot
pentru orașe mai sănatoase și mai reziliente climatic, benefic
pentru România, benefic pentru oameni, benefic pentru natură și
necesar pentru a nu risca și mai mult pierderea banilor europeni
este ca acest cod să fie votat înainte de alegeri. Nu mai există
niciun argument de bună credință pentru a îl mai tărăgăna și
a nu se afla pe agendele comisiilor de
agricultură și juridică chiar săptămâna viitoare. Platforma
Civică Împreună pentru Centura Verde face toate demersurile pentru
ca acest lucru să se întâmple”, a declarat
Alex Găvan, conservaționist și fondator
Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde.

De asemenea, protejarea pădurilor din
Ilfov, piatra de temelie a viitoarei Centuri Verzi București-Ilfov a
fost menținută în forma adoptată de către Senat.

Acum două săptamani a avut loc și
prima întâlnire a grupului de lucru menit să pună în practică asumarea politică și administrativă
fără precedent în România realizată prin semnarea
Memorandumului pentru Aer Curat,
Sănătate și Viitor, de către președinții principalelor partide
politice, premier, ministrul Mediului,
primarul Capitalei și președintele
Consiliului Județean
Ilfov. Evenimentul a demarat crearea planului operațional de
implementare a centurii verzi a Capitalei.

Centura Verde București-Ilfov
(www.centuraverde.ro) este un proiect de sănătate publică cu o
puternică componentă socială și
antipoluare, dar și de atenuare a efectelor schimbărilor climatice,
parte a unei soluții sistemice ce presupune și o semnificativă
componentă de mediu.

Cei trei piloni majori ai Centurii
Verzi București-Ilfov sunt punerea sub protecție a puținelor
păduri rămase în Ilfov, împăduriri și reîmpăduriri, respectiv
deschiderea pădurii către oameni. Inițiativa Platformei Civice
Împreună pentru Centura Verde a fost generată de contextul actual
al poluării dramatice din București și din alte orașe ale țarii,
coroborat cu tăierile îngrijorătoare de păduri din jurul
Capitalei și a altor zone periurbane. Platforma reunește sub
umbrela sa, într-un demers apolitic,
susținerea a peste 150 de organizații neguvernamentale, grupuri
civice și persoane publice.

Cu 16% suprafață împădurită,
Ilfovul este considerat, conform Codului Silvic, „zonă cu deficit
de vegetație forestieră”.

Majoritatea acestor păduri din județ
sunt încadrate ca “păduri cu funcții de protecție,
predominant sociale”. Realitatea din teren este evidenta și
arată, din păcate, altceva. Doar tăierile legale au însumat
anual, în ultimii 10 ani echivalentul între 4000 și 5000 de
camioane cu lemne. O cantitate semnificativă, date fiind puținele
corpuri de pădure rămase în județ.

Bucureștiul este una dintre cele mai
poluate capitale din Uniunea Europeană, înregistrând și cel mai
mare cost social cauzat de poluare din toată Uniunea, cu o pierdere
anuală de 6,35 miliarde euro.