Ne „vinde” Trump Rusiei? Soluțiile României: „Să ne asigurăm că suntem la masă, nu în meniu”

Mai mulți analiști politici din Europa și SUA, de regulă apropiați ai democraților, au acreditat ideea că Trump și-ar putea abandona aliații din Est, inclusiv România, la cheremul Rusiei. Experții chestionați de „Adevărul” sunt însă de altă părere și vin cu argumente în acest sens.

Vladimir Putin şi Donald Trump la summit-ul G20 din 2019, din Japonia. FOTO: Profimedia

Vestea
că Donald Trump, odată revenit la Casa Albă, va decide încă din
2025 sistarea ajutorului acordat Ucrainei a creat o adevărată
isterie. Ideea a fost cultivată, răspândită și amplificată de
analiști apropiați de regulă democraților din SUA și a prins
repede. Apoi, o declarație dată de Trump în acest an, scoasă din
context, în care acesta spunea că nu va interveni dacă Rusia va
ataca țări NATO care nu își respectă angajamentul de a cheltui
cel puțin 2% pentru apărare, a provocat din nou panică. Între
timp, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat joi că
țara sa este deschisă să discute cu viitoarea administraţie
americană, după victoria republicanului Donald Trump în alegerile
prezidenţiale.

Dar
în ce măsură ar fi dispus orgoliosul Trump să pună capăt
oricărui sprijin pentru Ucraina sau chiar mai mult, să cedeze
estul Europei Federației Ruse ori pur și simplu să dezangajeze SUA
față de NATO, ceea ce ar reprezenta finalmente tot o invitație la
acțiune pentru ruși, este greu de anticipat. Există însă un precedent, iar până la urmă,
Donald Trump nici măcar nu ar fi primul președinte american care
abandonează Europa de Est. Istoria amintește, negru pe alb, că în
1945, la Ialta, un alt președinte american, Franklin Roosevelt, i-a
pus pe tavă lui Stalin jumătate din Europa, inclusiv România. Așa
a devenit România, dar și cea mai mare parte a estului
continentului, cu excepția Greciei și a Turciei, un adevărat lagăr
roșu pentru aproape o jumătate de secol.

Arc
peste timp, opt decenii mai târziu, în ce măsură există și acum
acest risc, vor încerca să explice, pentru „Adevărul”, doi
cunoscuți experți.

Ucraina ar putea avea soarta Coreei

Politologul
Alin Fumurescu, profesor la Houston University, în SUA, și Ioana
Constantin Bercean, expertă în relații internaționale,
specializată pe analiza informațiilor și sociololgie politică în
SUA și în zona Orientului Mijlociu, au ridicat mănușa și au
acceptat o discuție pe marginea întrebării care macină un
continent întreg.

Alin
Fumurescu nu crede în totalitate în acest scenariu, însă admite
că Trump ar putea fi tentat să se înțeleagă cu omologul său rus
în privința Ucrainei. În opinia sa, marea problemă a lui Donald
Trump ține de faptul că este imprevizibil, motiv pentru care este
greu de anticipat ce s-ar putea decide să facă la un moment
dat.

„Totul depinde de felul în care se va poziționa în
raport cu Rusia lui Putin. Dacă, Doamne ferește, se ajunge la o
înțelegere mai mult sau mai puțin făcută pe sub masă între
Donald Trump și Putin, pe baza teritoriului ucrainean, ceva cedare
de teritorii, poate o variantă de genul celei din Coreea, cu
împărțirea în Coreea de Sud și Coreea de Nord, nu ar trebui să
fim neapărat foarte surprinși. Poate că ultima variantă ar fi cât
de cât acceptabilă pentru Zelenski, în cazul în care nu mai are
nimic de pierdut”, spune profesorul român.

„Mai mare și mai puternic”

Cu toate acestea,
este de amintit și că după 2014, anul în care Ucraina a fost
pentru prima dată agresată de Rusia și i-a fost luată Crimeea,
Donald Trump a fost primul care a aprobat oferirea unui sprijin
consistent pentru Kiev și nu democratul Barack Obama. Pe de altă
parte, același Trump a surprins în 2018, pe vremea primului său
mandat la Casa Albă, când l-a ironizat pe omologul său
nord-coreean Kim Jong-Un, afirmând că are un buton nuclear „mai
mare şi mai puternic” decât acesta. Episodul a fost rememorat și
de Alin Fumurescu. Acest lucru arată cât de impredicitibil poate să
fie Trump și că nimeni nu poate anticipa ce va urma – nici cei care
se tem de ceea ce ar putea să facă, nici cei care spun că va fi un
președinte responsabil.

„Pe de altă parte, văd că deja
Zelenski a știut cum să înceapă să îl perieze, aș putea spune,
pe Trump, cu o mare victorie. «Great victory, you are the greatest».
Rămâne de văzut, încă o dată, în ce îl privește pe Trump.
Dictatorii au fost întotdeauna imprevizibili, iar Trump are unele
tendințe. Ne amintim și când a fost prima dată la Casa Albă.
Atunci a fost, folosind ghilimele de rigoare «nebun». Iar un om ca
el se teme doar de unul care e mai «nebun» decât el și are un
buton nuclear mai mare. Așa i-a și spus lui Kim Jong-Un, butonul
meu nuclear e mai mare. Trump folosește acest stil infantil, dar
care în lumea, cum să zic eu, a gangsterilor, a underlorzilor din
mafie se folosește. În acestă lume se folosesc genul ăsta și de
glume și se merge pe o astfel de abordare în care nu mai știi când
omul vorbește serios și când nu. Poate să îți fac o surprinză
și acum să prefacă și să înceapă să râdă după ce te-a
amenințat moartea sau poate chiar să te împuște fără
avertisment”, mai spune Fumurescu.

„E un scenariu imposibil”

În
schimb, Alin Fumurescu este categoric atunci când vine vorba despre
cedarea întregii Europe de est rușilor. Trump nu va face acest
lucru, dar chiar dacă prin absurd ar fi tentat să o facă, ar fi
oprit, consideră profesorul român din Houston.

„E
un scenariu imposibil să cedeze tot estul lui Putin! Plus că asta nu
depinde doar de Trump, depinde și de NATO. Și NATO nu poate
face aceste scenarii falsasmagorice. Deci aici
există și frâna NATO. Pe de altă parte, aici trebuie văzut și
un alt detaliu. Donald Trump, ca președinte, are puterea executivă
în relațiile internaționale. Senatul are și el putere executivă,
iar deja este în mâinile lui Trump. Dar, cu toate acestea,
președintele nu poate face chiar tot ce vrea. De exemplu, în
materie de alocare de bani pentru Ucraina, președintele poate lua
decizii până la un punct, dar nu o poate face la nesfârșit pentru
că punga, așa cum se spune aici, the power of the purse, depinde de
Camera Reprezentanților. Și acum va trebui să așteptăm câteva
zile bune până vom vedea dacă și Camera Reprezentanților va
cădea sub controlul republicanilor și cu ce, la ce distanță.
Pentru că și asta va fi foarte important. Pentru că sunt foarte
mulți factori care trebuie luați în considerare și e foarte greu
de spus de acum”, explică Fumurescu.

În
loc de concluzie, Alin Fumurescu are un citat din Oliver Cromwell,
fostul lider englez care a transformat Anglia într-o republică
federală, pentru scurt timp, în Evul Mediu. Mai exact, Europa ar trebui să se pregătească pentru orice, chiar dacă este puțin probabil să se ajungă la un război.

„În
timpul războiului civil din Anglia, în care partida parlamentară
se bătea cu partida pro-loialistă, pro-regală, și a câștigat
până la urmă partida pro-parlamentară, condusă de către
Cromwell. Și atunci a fost și decapitat regele Charles I. Și el
spunea în timpul războiului: «Rugați-vă, cerului, dar țineți
praful de pușcă uscat». Adică, ideea e să sperăm la ce e mai
bun, dar să ne pregătim pentru ce e mai rău, ca să putem evita un
deznodământ nefericit”, conchide Alin Fumurescu.

Ioana
Constantin Bercean nu crede că vor exista modificări importante de
politică externă. Ea amintește că republicanii și democrații au
avut în ultimele decenii o politică externă comună. Practic,
Trump a continuat politica externă a lui Barack Obama, în timp ce
Joe Biden nu a schimbat absolut nimic la acest capitol, după ce a
ajuns la Casa Albă.

„Americanii își protejează oamenii și investițiile”

Totuși,
asta nu înseamnă că România nu poate și nu trebuie să tindă
spre mai bine. România este un important aliat pentru SUA, iar
americanii nu își vor abandona aliații, indiferent de președinții
care se vor succeda la Casa Albă.

„România trebuie să joace
inteligent. România trebuie să-și folosească resursele umane,
educate și informate. România trebuie în primul rând să se
asigure că este la masă și nu în meniu. România trebuie să
învețe să ceară ceea ce are nevoie pentru că americanii mereu
spun asta și trebuie să ieșim puțin din paradigma aceasta de a
merge cu valul și să avem propriile noastre păreri. Suntem pe
frontul estic al Alianței Nord-Atlantice. Suntem un partener de
încrederea al Statelor Unite. Întotdeauna a fost așa, au fost
politici foarte bune în România, asumate de toate administrații
prezidențiale. Dar trebuie să începem să ne folosim resursa umană
educată care înțelege ce se întâmplă în lume, care înțelege
politica externă și o resursă umană care nu are teama aceasta
constantă de a nu vorbi pentru a nu greși”, spune Ioana
Constantin Bercean.

Pe
de altă parte, adaugă experta, Statele Unite nu vor „vinde”
Estul Europei Federației Ruse, așa cum au încercat să acrediteze
ideea anumite voci apropiate democraților.

„Acestea
sunt investiții nu doar militare, ci și economice. Și dacă, până
la urmă, spunem că Donald Trump este un personaj care gândește în
paradigmă din aceasta de afacere tranzacțională, pentru el orice
investiție americană în România este un obiectiv care trebuie
protejat, care trebuie apărat. Și asta este, de fapt, pentru toate
administrațiile americane. Ei își protejează oamenii, interesele
financiare și interesele strategice. Iar România este un punct de
interes strategic pentru Statele Unite”, explică Ioana Constantin
Bercean.

Ce are de făcut România

Asta
înseamnă că România va trebui să fie mai proactivă, iar
diplomația românească mai ambițioasă și cu o mai mare stimă de
sine.

„Aici
trebuie să fim și noi deștepti și să jucăm inteligenți, să ne
punem pe masă ceea ce avem de oferit. Pentru că dacă mergi la
piață și ai cele mai frumoase mere din piață, dar nu știi să
le vinzi, nimeni nu va cumpăra de la tine sau va cumpăra ocazional.
Dar dacă mă duc la piață și spun că am cele mai frumoase mere
și am și resursa umană din spate ca să îmi fac publicitate și
reclamă pentru acele mere, toată lumea le va cumpăra de la mine.
Adică așa am făcut lucrurile. Asta depinde doar de noi”, mai
arată Ioana Constantin Bercean.

Nu
în ultimul rând, România trebuie să se asigure că va fi la masa
negocierilor și nu în meniu, așa cum s-a întâmplat de multe ori în cazul țărilor mici.

„Să
mergem, repet, să mergem, să știm, în primul rând, să învățăm
ceea ce suntem, să învățăm și să ne acceptăm potențialul pe
care îl avem geopolitic, geostrategic și apoi cu acest potențial
și cu toate aceste elemente pozitive sau toate aceste avantaje, să
mergem să le punem pe masă și să negocem în jurul lor. Pentru că
până la urmă, fie că-i Donald Trump, fie că-i altcineva,
americanilor le plac astfel de discuții, astfel de negocieri. Dar
trebuie să mergi cu ceva în mână. Repet, foarte important să ne
asigurăm că suntem la masă, nu în meniu. Pentru că dacă ești
la masă, ai posibilitatea de a vorbi numele tău de a susține
cauza. Dacă ești în meniu, vor decide alții pentru tine”,
încheie Ioana Constantin Bercean.